Analiza statică

Pentru substituirea aşa-ziselor situaţiilor de final liber, aplicarea lucrărilor cu punte detaşabilă sau ancorată, este recomandată conform indicaţiilor terapeuţilor Utilizarea lucrarilor detaşabile este de multe ori evitată datorită aversiunii pacienţilor faţă de astfel de tipuri de proteze sau datorită cauzelor biologice sau financiare sau datorită fricii pacienţilor de intervenţia chirurgicală în cazul implantului. Scopul analizei noastre statice a fost acela de a verifica importanţa şi rolul punctelor de fixare din sticlă în susţinere şi funcţia acestuia în conducerea forţelor rezultante. Mai mult, noi am dorit să contrazicem presupunerea conform căreia ZX-27 nu este deloc diferită din punct de vedere static sau funcţional de practica punţilor cu capăt liber.( extensii simple) Metoda elementului de tranziţie ca instrument de studiu este potrivită pentru a răspunde  problemei aşteptate şi urmărite. La prima vedere este evident, din figuri, faptul că cea mai mare importanţă a punctelor de fixare din sticlă în conducerea şi acţionarea de forţă în susţinerea dinţilor este rolul de descărcare..  Figura 6. demonstrează bine faptul că, conducerea forţei consecvente acţionează mult mai bine asupra celor doi dinţi de susţinere datorită punctelor de fixare din sticlă decât în cazul punţilor cu capăt liber.(extensii fara pilon de sticla) (Figurile 6-7.) Rezultatele analizei statice efectuate prin metoda elementului de tranziţie demonstrează faptul că proteza cu puncte de fixare din sticlă nu funcţionează prin sistemul practic şi teoretic al punţilor cu capăt liber.

Figura 6. Modelarea potenţialului de presiune extensibilă perpendicular în cazul suportului cu puncte de fixare din sticlă.

Deşi datele din literature tehnică au fost determinate de datele existente publicate în cele mai recente reviste din întreaga lume şi prin datele noastre de măsurare, precizia măsurilor a fost agravată de capacitatea PC aplicate sau prin simplificările datorate efectului redus al anumitor caracteristici geometrice. Au fost dezvoltate următoarele rezultate: - gingia este de  2 mm în diametru – osul cortical este de 3-3 mm în diametru – paradontiumul de-a lungul rădăcinii este de 0,25 mm în diametru – grosimea osului cortical este de 0.5 mm în diametru
Indicarea datelor care rămân a fost mult mai facilă datorită capacităţii de măsurare mult mai simplă şi exactă a specificităţii substanţei. O astfel de specificitate este a metalelor şi a ceramicelor aplicate în timpul preparării punţilor care sunt însumate într-un tabel care poate fi exprimat prin modulele  Rugalmassi şi printr-un aşa-numit număr Poisson. Datorită datelor lipsă din literature tehnică, iar datele individuale în continuă schimbare, lipsesc caracteristicile personale, măsurătorile pot conţine inexactităţi, dar aceste rezultate se află sub valorile presupuse ale datelor reale. Acest fapt înseamnă că punctele de fixare din sticlă ar prezenta rezulate mai bune dacă am putea să le măsurăm sau să le modelăm. Se întâmplă astfel, că în cazul forţelor verticale şi laterale susţinerea punctelor de fixare din sticlă cu suprafaţă concavă este mai favorabilă în realitate (acest lucru este caracterizat printr-un potenţial mai scăzut echivalent), spre deosebire de calculul model al suprafeţei prezente de sticlă netedă (Figurile 8-9). Suprafaţa concavă poate transmite o proporţie mai scăzută a forţei laterale suprafeţei convexe a gingiei, astfel scăzând forţa laterală de îndoire a coroanei (Figurile 10-11).

Figura 8. Modelul tridimensional al punţii cu capăt liber în semisecţiune longitudinală.


Figure 10. Modelul împingerii punţii cu capăt liber în cazul forţei verticale de 100N. 

Figura 11. Modelul împingerii forţei susţinute prin punte cu puncte de fixare din sticlă în cazul forţei verticale de 100 N.

În consecinţă, acest studiu, spre exemplu, nu ar putea modela efectul forţelor pulsatile asupra fibrelor parodontale, a patului osului mucoasei, etc. Aceste efecte au fost susţinute de alte experimente ulterioare, în principal clinice, longitudinale, despre care va fi vorba mai târziu. Evaluarea rezultatelor a devenit dificilă deoarece nu am putut obţine documentele cu privire la astfel de măsurători în relaţie cu danturile individuale. Aici, eu cred, în principal, la efectul forţelor consecvente asupra parodontiului dinţilor existenţi şi a rezultatelor măsurate în cazul plăcilor din metal prefabricat , a ancorării parţial uni- sau bilaterale.  Deoarece după examinările patologice şi statice, care în prealabil, au pus sub semnul întrebării aplicabilitatea sistemului de puncte de fixare din sticlă atractivă ZX-27,   a administrat rezultate de areasigurare şi toxicitate, citotoxicitate, genotoxicitate cronică, iar strudiile au prezentat rezultate negative, a devenit necesar să se examineze ce schimbări a determinat echipamentul de durată îndelungată asupra patului osos în contactul cu suprafaţa